Predoleanu Eftimie - magazin de fierarie

Am fost in toamna 2019 la o terasa pe strada Ion Maiorescu care apartine de Predoleanu SRL.
I-am intrebat daca stiu unde a fost magazinul Predoleanu. Nu stiu.
Magazinul a fost celebru in perioada interbelica si apoi a fost probabil nationalizat si demolat
cand s-a construit pe coltul Mosilor - Ion Maiorescu prin 1978 cand s-au facut blocurile Mosilor
si Bucur Obor.

Prin 1928 Eftimie Predoleanu era consilier la primarie.

In 1950 locuia pe Matasari 5 bis.
Predoleanu SAR in lichidare era pe Mihai Bravu 24.

In iunie 1916 magazinul era vis-a-vis de ultima locatie:

In anii 20 magazinul a luat foc si dupa aceea Predoleanu l-a reconstruit vis-a-vis, la MB 24.

La data de 8.11.1945 Predoleanu Nicolae a fost arestat in timpul manifestatiei din fata Palatului Regal.

Iată o mostră a stilului admirabil şi a portretelor concepute de Constantin Bărbulescu:

„Uitam de magazinul lui Predoleanu! Ce om era, mare negustor! Noi, în vremea de azi, nu găsim un preşedinte de republică, aşa cum era Predoleanu patron de magazin. Atunci când l-a înfiinţat, magazinul era pe Şoseaua Colentina, cam între Şoseaua Ştefan cel Mare şi calea ferată care mergea la Obor. Pe la jumătatea distanţei. Pornise Predoleanu de la mătură! După o vreme, mergându-i lui foarte bine, avea o reputaţie foarte bună, s-a mutat. Şi-a construit un magazin mai mare şi mai modern, foarte frumos aşezat, pe Şoseaua Mihai Bravu, colţ cu strada Profesor Ion Maiorescu. Deve­nise Predoleanu un mare negustor, îndrăgostit de meseria şi de prăvălia lui. Nu lipsea, drăguţul de el, nu lipsea din pră­vălie. Avea de toate. Obiecte sanitare dar, mai ales, fierărie de binale: încuietori, broaşte de uşi, balamale de uşi, de mobilă, astea îmi dau mie prin gând acum, tot felul de ob­iecte de uz casnic, cred că avea şi vase emailate, potcoave, unelte, de toate. Ce era important la el, o ordine în magazin perfectă şi, ca patron, Predoleanu era întotdeauna acolo, nelipsit, el deschidea prăvălia, el o încuia, aşa, nu-i scăpa nimic de sub ochi şi nici de sub mână. Îşi plătea personalul bine, dar îl şi supraveghea atent. Era un model de organi­zare. Mult mai târziu, momentul devenise cu totul altul. Eram de mult inginer. Eu, din motive strategice, pe lângă slujba pe care o aveam la Uzinele Copşa Mică şi Cugir, la Centrală, în Direcţia Generală de aici, din Bucureşti, aşa, îmi făcusem şi un mic atelier. M-am gândit: vreme de război, vremuri nestatornice, era o măsură de prevedere la ce s-ar fi ivit. Atunci am privit mai îndeaproape cum lucra Predoleanu. A fost modelul meu şi îi eram şi furnizor. În atelierul meu din Şoseaua Vitan, făceam, pentru Predoleanu, balamale pe vremea când nu se găseau. El era acum bătrân, foarte res­pectabil şi foarte respectat. În permanenţă aşezat la casă. Poate nu făcea el încasările toate, dar era prezent. Ştia tot ce mişcă în prăvălia lui. Şi, când i-am ajuns furnizor, ştiu că avea grijă şi-mi spunea: Domnule Bărbulescu, te rog să dai ceva şi pentru băieţii mei de prăvălie, ca să nu ceară ăia bacşiş şi nici să nu fure!”

In 2001 Manescu Predoleanu Nicolae naturalizat in USA a revendicat MB 24 (legea 10, PMB).
Acesta a cerut si locuinta lui Predoleanu nationalizata in 1950, Matasari 5 bis.

Foto Dan Vartanian. Groapa de fundatie este pe locul lui Predoleanu. Foto Mihai Bravu spre Sud.

Pe stanga a fost Predoleanu. Foto Mihai Bravu spre Nord.